VIOLENȚA ÎN FAMILIE: agresori, forme de violență și măsuri obținute prin ordinul de protecție
VIOLENȚĂ DOMESTICĂ > AGRESORI >
CATEGORII : În
calitate de victimă poți solicita emiterea unui ordin de protecție împotriva
unui agresor din următoarele categorii:
► soț sau soție (+ fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai
soţului/soţiei)
► fost soț sau fostă soție (+ fraţii, părinţii şi copiii din
alte relaţii ai fostului soţ/fostei soţii)
► actual sau fost partener (+ ascendenţii şi descendenţii
partenerului, precum şi fraţii şi surorile partenerului)
► copil sau părinte (+ orice ascendent, descendent)
► tutore
(+ orice persoană care exercită în fapt drepturile faţă de persoana copilului)
► reprezentant legal (+ orice persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale)
Date statistice: În anul 2019, în România au fost raportați 8.647 agresori din mediul domestic (5.326 bărbați, 3.321 femei).
VIOLENȚĂ DOMESTICĂ > FORME : Poți solicita emiterea unui ordin de protecție împotriva agresorului, dacă ești victima violenței manifestată în una dintre următoarele forme:
► violenţa fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire,
îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare,
muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind
rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu
efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activităţi cu grad
mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală;
► violenţa verbală - adresarea printr-un limbaj
jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii
degradante sau umilitoare;
► violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a
controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică
în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă
modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor,
afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de
gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea
locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă,
efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de
transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care
sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
► violenţa socială - impunerea izolării persoanei de
familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de
învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării
profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de
acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare
intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
► violenţa sexuală - agresiune sexuală, impunere de
acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea
întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;
► violenţa economică - interzicerea activităţii
profesionale, privare de mijloace economice (inclusiv cele de existenţă primară:
hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate), sustragerea intenţionată a
bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de
bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune,
refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul
sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu
efect similar;
► violenţa spirituală - subestimarea sau diminuarea
importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale (prin interzicere,
limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a
accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase),
interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să
vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici
spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar
sau cu repercusiuni similare;
► violenţa cibernetică - hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.
Potrivit legii, au calitatea de victimă inclusiv copiii care sunt martori la aceste forme de violenţă.
Date statistice: În anul 2019, în România au fost înregistrate 14.074 cazuri de violență domestică (2.743 victime femei, 169 bărbați și 11.162 victime minori), iar în anul 2022 polițiștii au intervenit la 81.397 cazuri de violență domestică.
VIOLENȚĂ DOMESTICĂ > ORDIN DE PROTECȚIE PROVIZORIU > MĂSURI : Prin ordinul de protecție provizoriu pot fi dispuse de către polițistul de caz, pentru o perioadă de 5 zile, în condițiile legii, una sau mai multe dintre următoarele măsuri de protecție:
► evacuarea temporară a agresorului
din locuinţa comună (indiferent dacă acesta este titularul dreptului de
proprietate) și reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa
comună;
► obligarea agresorului la păstrarea
unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii
familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de
învăţământ a persoanei protejate;
► obligarea agresorului la purtarea
permanentă un dispozitiv electronic de supraveghere;
► obligarea agresorului să predea poliţiei armele deţinute.
VIOLENȚĂ DOMESTICĂ > ORDIN DE PROTECȚIE > MĂSURI : Prin ordinul de protecție emis către instanța de judecată, pot fi dispuse, pentru o perioadă de maxim 6 luni, una sau mai multe dintre următoarele măsuri de protecție:
► evacuarea temporară a agresorului
din locuinţa familiei (indiferent dacă acesta este titularul dreptului
de proprietate) și reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa
familiei;
► limitarea dreptului de folosinţă
al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune (atunci când
aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu
victima);
► cazarea/plasarea copiilor și a victimei, cu acordul acesteia, într-un centru de asistenţă
► obligarea agresorului la păstrarea
unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii
familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de
învăţământ a persoanei protejate;
► interdicţia pentru agresor de a se
deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana
protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
► obligarea agresorului de a purta
permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
► interzicerea oricărui contact
cu victima (inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod);
► obligarea agresorului de a preda
poliţiei armele deţinute;
► încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
Date statistice: În anul 2022 înstanțele de judecată din România au emis 4.718 ordine de protecție.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
⚖️ CLINICA JURIDICĂ
Scrie-ne despre problema ta,
Ne vom ocupa de ea.
mail: clinicajuridica.ro@gmail.com
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
